marți, 21 februarie 2017

Bunatati

Ce mai e nou prin bucataria mea:

Bilute din brocoli si conopida, cu seminte de dovleac si floarea soarelui, caju, avocado, drojdie inactiva, sare, piper:
 Taietei din zucchini, cu pesto sublim (caju, zeama de lamaie, drojdie inactiva, miso, sare, piper, usturoi, busuioc)
Dar nici fiu-meu ala mic nu se lasa mai prejos. Voia demult sa faca cornuri cu hot dog.
Si, pentru ca a iesit prea multa coca, am pus-o si de o painica:

duminică, 19 februarie 2017

Aventura vegana continua

Ieri am descoperit semintele de canepa: gust de nuca maruntita si fulgii de drojdie inactiva: gust de parmezan. Am aruncat deja cate o lingura de fulgi de drojdie in ciorba de loboda, gust incredibil. Ma gandesc la retete....
Deocamdata ma delectez cu:
Germeni de mazare si sushi vegetarian:
 Mai merge si un muschi file productie Minitehnicus... Plus vinete si tofu cu chimen.
 Budinca din seminte de chia in lapte de grau spelta, cu nuci, grau incoltit, fructe si un strop de sirop de agave:
 Quinoa cu ardei, castravete si mango:
 Nelipsita argila de la Mircea Bocan:
 Merge si un avocado pe galete de orez:
 Baza salatei de iarna:
Cumparaturi online:  
 Iar am facut ravagii la magazinele cu produse asiatice:
 Aventura continua!





luni, 13 februarie 2017

Raw vegan

Anul asta a inceput incredibil. Dintr-una intr-alta mi-am facut o glicemie si m-am luat cu mainile de cap! Nu e grav, dar nici bine nu e. Astfel incat, fara prea multe fasoane, ziua de 31 ianuarie a devenit o zi de cotitura in viata mea. De azi pe maine, fara nici o pregatire prealabila, am sarit din mers in barca raw vegan. Am deja doua saptamani de mancat ALTFEL. Ca sa fiu mai precisa: 75% raw, 15% vegetarian, dar fara fainoase si fara zahar, 10% lactate usoare (0%), peste, carne. Mereu mi-am dorit sa mananc asa. In secret jinduiam la stilul asta de viata, dar, in ciuda multor incercari, nu mi-a reusit niciodata pana la capat. Acum imi dau seama ce usor este, ce sanatos este, ce satisfactii iti da, incat nu pricep de ce nu am avut vointa de mai de demult...
Am ravasit netul pe site-urile de profil, mi-am comandat cate-n luna si in stele, iar acum experimentez la greu. Sunt ca un copil care acum descopera lumea. Am seminte puse la germinat tot timpul, caut si incerc retete cu ingrediente noi, nemaiauzite pana acum. Acum o luna eram la Predeal intr-un grup de prieteni si savuram fripturi la gratar si scaricica, azi descopar gustul incredibil al germenilor de lucerna sau al semintelor de hrisca!!! Parca sunt intr-o tara straina si nu cunosc limba. Poze nu am facut prea multe, dar promit sa ma astern pe povestit. Barem daca nu o sa ma mai omor cu gradinaritul, sa va delectez cu altceva.

 Pachetele de primavara raw cu branza tofu cu chimen.
 (Varza, morcovi, telina, apio, ardei rosu, toate tocate julien plus hrisca, totul invelit in foaie de orez)
 Germeni de lucerna

 Fara comentarii...
 Hrisca pusa la inmuiat peste noapte.
 In borcane: secara si mazare puse la germinat.
 Pregatiri mai putin raw... si mai mult vegane.
 Si in sfarsit: deliciul pregatit de Minitehnicus singur-singurel: pastrav la cuptor pe pat de legume (reteta adaugita si imbunatatita fata de anii trecuti):
Smoothie cu afine, nuci, caju, fulgi de orvaz, banana, mar, putin sirop de agave si lapte de grau spelta. un deliciu pe care mi-l pot permite pentru ca azi dimineata am avut gligemia a jeun sub limita maxima.

joi, 26 ianuarie 2017

In asteptarea primaverii

In asteptarea primaverii, mergem la munte, la schi. Facem si noi ce putem: cateva zile de evadare in doi. Hotel la baza partiei, vreme bunuta spre grozava, el muschi umflati la schi, eu somn, lectura, somn... Un vis. O rupere de ritm binevenita si pentru el si pentru mine. La plecare, amandoi un pic surmenati, dar din motive total diferite. La sosire, relaxati, cu forte proaspete. Juniorii pleaca si ei maine, dar in alta parte. Probabil si mai frumos decat la noi. Din pacate, odata cu inaintarea in varsta, eu, una, am tabieturi tot mai adanc inradacinate si, oricat ar fi hotelul de bun si confortabil, parca tot mai bine dorm in patul meu de acasa. De-aia noaptea asta va fi minunata...
Din pacate nu am facut poze decat cu prietenii la masa, gratar etc., ceea ce nu e de interes pe blog. Am fost atat de lenesa incat, desi din balcon aveam o panorama asupra partiei de mii de lei, nu m-am invrednicit... Pana la urma nu asta conteaza, ci atmosfera, oamenii cu care esti, entuziasmul cu care te intorci acasa. Si astea au fost la superlativ.
De la intrarea pe autostrada pana la Otopeni: 30 minute! Minitehnicus m-a adus ca vantul si ca gandul, cu o muzica de vis... De-acum poate sa vina si ger, si alta zapada si orice viscol. Astept primavara.

luni, 9 ianuarie 2017

Sau poate nu vrei la zapada....

Deocamdata e frumos, se circula bine in Capitala, doar sa nu vrei sa parchezi... dar asta e o problema si in miezul verii... Miercuri si joi, exact cand prognozeaza astia noul val de zapada, noi doi avem programari la stomatologie si naiba stie unde o sa lasam masina...
In rest, Minitehnicus cu cei doi vecini/prieteni ai lui, basculeaza la greu zapada ca sa faca loc sa scoata masinile. Noi avem si baietii, cu forte sporite, asa ca la noi, pana nu e totul ca-n palma, nu se lasa nimeni. Mai facem si ca pe vremea lui Ceausescu, cand se baga zapada in canal, ca tot platim canalizarea la toata apa pluviala, de parca in pamant nu ar intra nimic...
Munca pe gerul asta e dificila, asa ca am hidratat baietii cu tuica fiarta si slanina cu ceapa, ca sa aiba putere pentru tura a doua.

luni, 19 decembrie 2016

Pregatiri de Craciun

A trecut si sfanta zi a afumatorii! In fiecare an este un Eveniment. Minitehnicus are grija sa fie asa. Se pregateste cu o saptamana inainte: face liste de cumparaturi pe produse si pe familii (a noastra, a lui frate-miu si a cumnata-mii), cumpara numai de la anumite magazine, cu grija la tara de provenienta daca e cazul, apoi pune la saramura dupa retete alese numai de el si - in fine - afuma asa cum a mostenit din batrani...Anul acesta am venit si eu cu ceva nou. Ceva ce imi sta pe creier de vreo 3 ani: somon afumat! Mai am un pitic, dar la asta Minitehnicus inca opune rezistenta: cremwurstii.
Somonul, in schimb, a iesit divin inca de dinainte de afumatoare. Pe mine "fume"-ul nu m-a dat pe spate, ba chiar mi s-a parut ca a banalizat gustul de somon. Eu ma voi opri de-acum la prima faza: cea cu tinutul 2-3 zile la sare cu zahar, coaja de lamaie, piper si marar. E un deliciu. Nu se poate povesti. Nu inteleg de ce nu am facut asta de zeci de ori pana acum. Bineinteles ca nu e ceva ieftin, e un deliciu care costa ceva bani si asa, preparat acasa, si se mai si mananca imediat... Dar merita sa iti faci pofta din cand in cand. La prima ocazie, am sa cantaresc totul ca sa vad cat costa toata distractia. Am luat un somon intreg, iar din cap, coada, sira spinarii, burta, am facut pentru prima oara supa finlandeza de somon, cu dafin si marar. Minune!!! A basculat Minitehnicus la greu!
Nelipsita mescioara unde se incearca la botul calului tot ceea ce se prepara, plus ceapa, usturoi, paine prajita si tuica fiarta.
 Cescute pentru musafiri, caci de-a lungul zilei se perinda tot felul de lume, atrasa de miresmele imbietoare.
 Am devoalat pentru o clipa:
 Somonul afumat pus la zvantat:
 Si celelalte:
Alta pasiune de-a mea, tinuta la capac pana acum, a rabufnit cu toata forta: patchwork-ul sau quilting-ul... Planuiesc de multa vreme si acum i-am tras o prima incercare, fara prea multe fasoane, fara vreun model anume, insa totul, subliniez: totul!, lucrat manual, cu acul in mana. Nici o cusatura de masina! E nebunia mea, inca de cand eram mica, pasiune insuflata de mama, care se tragea si ea dintr-o familie mare, in care femeile coseau, brodau, crosetau etc. la greu. Nu era nici o tehnica de lucru manual care sa le fie necunoscuta. Pozele sunt facute in graba si nu arata cat de frumoasa e pilota. Basca: i-am facut din peticele ramase si o fata de perna!
Mai am inca un dor: sa imi fac lenjerii de pat din in. La indemnul unei prietene care are asa ceva la ea acasa si e incantata de calitatile inului, m-am hotarat sa iau problema in mana si am comandat mostre de la o fabrica romanesca, ramasita a industriei textile construite de Ceausescu. Le-am primit si acum trebuie sa ma hotarasc ce culori si cate bucati...etc. Proiect pentru la vara...